Horror / Horror

Frica nu este o stare de spirit, ci pur și simplu o emoție ca oricare alta. Râs, plâns, euforie. Groază. Pielea ți se face piele de găină, ceva îți merge pe șira spinării, auzim șoapte în cealaltă cameră, parchetul scârțâie fără motiv, ceva cade în întuneric și sparge liniștea în bucăți. Palpitații. Dacă ai noroc – transpirație rece, panică, adrenalină. Noroc? Și de ce nu? „Dar ce e frumos la frică, ce-ți place atât de mult să-ți fie frică?” Dar ce e frumos la moarte și despărțire? Și ce lucruri avem doar din cauza morții și a despărțirii! Ar fi existat poezie, cinema, literatură, dacă nu ar fi fost cineva să moară și cineva să plece, dacă nu ar fi fost cineva să suporte o astfel de acțiune? Totuși, nu vom vorbi despre astfel de temeri, sunt prea serioase. Nu. Groază. Horror! Sunete scârțâitoare și filme înfricoșătoare, intestine și vopsea roșie, dinți, gheare și membre zburătoare! E absurd. Ce ai putea să nu-ți placă?